× Acasa Blog Noutăți

Strategii de soluționare a comportamentului delicvent în școală

În cadrul disciplinei opționale educație pentru socializare juridică a fost implementat proiectul pilot Combaterea delicvenței juvenile în cadrul IP Liceul Teoretic ”Nestor Vornicescu”, satul Lozova, raionul Strășeni, susținut de PH International, project Harmony, sucursala Chișinău. Au fost cercetate mai multe probleme, printre care și delicvența juvenilă în rândurile elevilor din Liceul Teoretic ”Mitropolit Nestor Vornicescu” din satul Lozova r-nul Strășeni. Scopul a fost studierea absenteismului și reducerea cu 15 % a fluxului de absențe în liceu.
În continuare vă prezentăm rezultatele activităților proiectului.

Obiectivul 1. Constatarea cauzelor reale ale absenteismului și prevenirea abandonului școlar
Activitatea 1 Sondaj Studierea cauzelor absențelor de la ore

ABSENTEISMUL şcolar nu este o problemă nouă, de-a lungul timpului au fost realizate multiple cercetări pentru identificarea şi prevenirea eşecului şcolar. Odată cu trecerea timpului şi apariţia unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii educativ– informative şi formative, egalitatea de şanse privind educaţia, suportul psihopedagogic oferit în şcoli, este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la educaţia şcolară pentru stoparea şi eventual eradicarea acestui fenomen.

În cadrul sondajului de opinie realizat în rândurile elevilor, profesorilor, părinților am utilizat metodologia care ne a servit drept punct forte în a atinge cele mai frecvente cauze ale absenteismului în Liceul Teoretic Nestor Vornicescu din s. Lozova, r-nul Strășeni.

Metodologia:
Cea mai utilizată metodă în acest studiu a fost interviul cu persoanele implicate în proiect. Convorbirea este o metodă mai complicată şi mai greu de „învăţat“ deoarece în cadrul ei, influenţa reciprocă dintre psiholog şi subiect este mai mare decât în oricare altă metodă şi presupune o selecţie a relatărilor făcute de subiect. Am utilizat toate tipurile de convorrbire:
• Convorbirea standardizată, dirijată, structurată, care s-a bazat pe formularea aceloraşi întrebări, în aceeaşi formă şi aceeaşi ordine pentru toţi subiecţii;
• Convorbirea semistandardizată, semistructurată, în care întrebările, au fost reformulate (pe înțelesul celor fără multă carte), s-au schimbat succesiunea acestora, s-au pus întrebări suplimentare;
• Convorbirea liberă, spontană a presupus folosirea unor întrebări prestabilite, acestea fiind formulate în funcţie de situaţia particulară în care s-a desfăşurat intervievarea;
• Convorbirea nondirectivă, propusă de C. Rogers, a creat condiţii psihologice care au facilitat relatările spontane ale subiectului fără ca acesta să fie permanent întrebat. Eficienţa acestei metode este dată de respectarea unor condiţii:
− necesitatea desfăşurării după o structurare anterioară a întrebărilor de către experimentator;
− întrebările să vizeze culegerea cu anticipaţie a unor informaţii despre subiect, prin folosirea altor metode – observaţia, analiza produselor activităţii etc.;
− preocuparea pentru anticiparea răspunsurilor subiectului de către experimentator, pentru a şti cum să se comporte în eventualele situaţii neprevăzute;
− motivarea adecvată a subiecţilor pentru a obţine din partea acestora răspunsuri sincere. Avantajele metodei sunt date de posibilitatea obţinerii unor informaţii numeroase şi variate, direct de la sursă, într-un timp relativ scurt, precum şi faptul că nu necesită aparatură sofisticată ori instalaţii speciale. Dezavantajele provin din gradul destul de mare de subiectivitate atât al experimentului, cât şi al subiectului şi din eventuala lipsă de receptivitate determinată de lipsa de motivare a subiectului. Alături de convorbire se utilizează şi interviul care se deosebeşte de aceasta doar prin faptul că în cadrul interviului, locul experimentatului nu poate fi inversat cu cel al subiectului, relaţia fiind în acest caz univocă – experimentatorul este cel care totdeauna pune întrebările, iar subiectul totdeauna răspunde.
A doua metodă utilizată a fost observația.

Observația a constat în investigația sistematică, pe baza unui plan dinainte elaborat și cu ajutorul unor instrumente adecvate, a acțiunilor și interacțiunilor evenimentelor, relațiilor și proceselor dintr-un câmp social dat. În functie de tehnica și poziția observatorului (a cercetătorului) exista trei tipuri de observație, dar noi am utilizat punctul b, ele fiind următoarele: a) observatia structurala-cercetătorul e amator, nu se implică si foloseste tehnici de înregistrare ; b) observația participativă –cercetătorul se implica și apoi, din memorie, reconstituie datele ; c) observația nedistorsionată-presupune utilizarea unor instrumente tehnice de inregistrare (audio, video, audio-video) .

Observatia structurată
Ca instrument de codificare se foloseste protocolul de observare ; poate fi general (inregistreaza orice tip de date) sau specific (centat pe un singur tip de date) . Protocolul are doua componente: un set de categorii si o scala de evaluare ; el poate inregistra patru tipuri de „paradigme de observare” : lingvistice, extralingvistice, nonverbale si spatiale.

Observatia participativă
Este echivalenta cu cercetarea de teren, presupune realizarea de interviuri, studiul unor documente sociale si chiar aplicarea unor microchestionare. Gradul de implicare a cercetatorului nu depinde numai de el , ci si de membri grupului in care se „infiltreaza” ; el își poate ori nu dezvălui identitatea și intențiile. E necesar ca cercetatorul să elaboreze un jurnal în care sa consemneze in detaliu toate evenimentele care au loc in grup.
Observatia participativa e considerata ca modalitate de investigare calitativa.

În cadrul studiului nostru ne-am propus următoarele obiective:
a. Elaborarea chestionarelor
b. Intervievarea persoanelor cheie implicate în proiect (profesori/elevi/părinţi)
c. Interpretarea rezultatelor
d. Evidențierea principalelor cauze ce duc la absentarea de la ore din perspectiva: elevilor, profesorilor, părinților
e. Stabilirea unui contact sănătos dintre elev-profesor, elev-părinte

Am utilizat următoarele materiale:
Chestionare imprimate pe coli A4, pix albastru (90), creion simplu, coli A4 pentru notițe adăugătoare(90), cartuş încărcat pentru printarea a 90 chestionare, aparat foto. Anexa 1

Am realizat următoarele activități:
a. Intervievarea persoanelor implicate în proiect : 90 persoane (35 părinți, 35 elevi, 15 profesori, 5 reprezentanți ai APL
b. Discuții cu antreprenorii din localitate în vederea încadrării adolescenților în munci ziliere pentru a-și putea acoperi niște cheltuieli pentru nevoile personale
c. Prezentarea Absenteismul școlar, factori determinanți, soluții, cu participarea pilonilor: părinte-copil-profesor, susținut de APL
Pentru a putea analiza corect fenomenul absenteismului școlar mai întâi de toate, am analizat factorii cauzali care duc la declanșarea acestuia. Printre aceștia sunt :

Factorii individuali – aceştia se referă la capacitatea personală a elevului de a reacţiona, adică de resursele personale, de bogăţia şi calitatea ―schemelor de adaptare― ce se referă la faptul că unii elevi au un potenţial mai mare de adaptare, iar alţii unul mai redus (sunt mai rigizi, mai puţin permisivi în relaţiile cu ceilalţi). Un rol important este reprezentat şi de prezenţa mamei în viaţa copilului. Dacă un copil a trăit într-un mediu familial în care prezenţa mamei era cotidiană, atunci se consideră că dezvoltarea copilului a decurs normal. În caz contrar, acesta poate prezenta anumite tulburări psihice, cum ar fi hiperemotivitate, fobii, anxietate etc. Mai pot apărea nervozitatea excesivă sau apatia, indiferenţa etc.; se poate ajunge chiar și la retardare mintală, mai ales dacă elevul trăieşte în stare de izolare prelungită. Particularităţile psihice ale copilului pot influenţa şi negativ randamentul său şcolar. Etichetările ca „elev slab‖, „elev rău‖ duc la scăderea stimei de sine, la scăderea încrederii în propriile forţe cât şi în persoanele ce îl înconjoară. În aceste condiţii, datorită lipsei resurselor necesare pentru a depăşi această dificultate, copiii cu risc de abandon școlar caută să iasă în evidenţă, adeseori, prin adoptarea unor comportamente deviante. Lipsa voinţei, nivelul scăzut al aspiraţiilor, intereselor, motivaţiei, insuficiența dezvoltarea capacităţii de operare a gândirii etc., pot avea efect negativ asupra activităţii şcolare a elevului, asupra rezultatelor muncii sale. De asemenea, starea de sănătate a elevului poate influenţa succesul sau eşecul şcolar al acestuia.

Mediul familial – familia reprezintă cel dintâi şi cel mai important context de viaţă, cu un rol deosebit în socializarea copilului. Familia este un factor important şi de răspundere al educaţiei. Părinţii o conduc şi răspund de ea în faţa societăţii, a fericirii lor şi a vieţii copiilor.[ A.S. Makarenko]. Familia oferă copilului un sentiment de siguranţă, singurul care-i permite acestuia să se emancipeze şi să-şi dobândească personalitatea. Însă, acest sentiment depinde de anumiţi factori: protecţia împotriva agresiunilor venite din afară, satisfacerea trebuinţelor elementare, coerenţa şi stabilitatea mediului de dezvoltare, sentimentul de a fi acceptat ca membru al familiei, de a fi iubit, de a i se accepta caracteristicile individuale, de a dobândi o experienţă personală și de a se afirma la maturitate. Familia reprezintă cel mai important context de viaţă, cu un rol deosebit în socializarea copilului. După P. Osterrieth (1973), sentimentul de siguranţă, singurul care îi permite copilului să se emancipeze şi să-şi dobândească personalitatea, depinde de următoarele condiţii: protecţia împotriva agresiunilor venite din afară, satisfacerea trebuinţelor elementare, coerenţa şi stabilitatea cadrului de rezolvare, sentimentul de a fi acceptat de ai săi ca membru al familiei, de a fi iubit, de ai se accepta caracteristicile individuale, de a avea posibilitatea de acţiune şi de a dobândi o experienţă personală[6]

Lipsa interesului pentru activităţile şcolare ale copilului sau, din contra, preocuparea exagerată pot duce la nereuşita şcolară a copilului. Un rol foarte important în dezvoltarea copilului îl reprezintă tipul de familie din care acesta provine:
familiile cu mulţi copii nu-şi pot permite să-i trimită la şcoală datorită lipsei resurselor materiale:copiii sunt puşi să muncească, reprezentând o sursă de venit, mai ales în mediul rural unde copii sunt puşi la muncile agricole;
familii monoparentale care nu pot acorda atenţia cuvenită creşterii copilului, mai ales că numărul femeilor care muncesc este în creştere;
familii ai căror părinţi au emigrat. Statisticile arată că din ce în ce mai multe persoane optează pentru a pleca în străinătate, mai ales din mediul rural, datorită nivelului de trai foarte scăzut;
familii dezorganizate a căror părinţi sunt alcoolici, victime ale violenţei domestice, dependenţi de substanţe stupefiante etc.

De asemenea, dezinteresul manifestat de părinţi în ceea ce priveşte educaţia, dar şi nivelul scăzut de instruire al acestora sau concepţiile despre aceasta, au un impact negativ asupra şcolarizării elevului. Acest fenomen l-am întâlnit în mai multe sate ale republicii noastre.

Mediul şcolar – mediul şcolar are un important impact educaţional. Acesta îndeplineşte o serie de roluri de socializare, integrare, control social, profesionalizare etc. şi totodată este puternic influenţat de ansamblul vieţii sociale, începând cu valorizarea şi prestigiul social al şcolii, şi terminând, poate, cu resursele disponibile. Analiza complexă a acestui fenomen a demonstrat că există mai multe motive prin care mediul şcolar contribuie la absenteismul şcolar:
cunoaşterea insuficientă elevilor, datorită numărului mare dintr-o clasă sau datorită dezinteresului manifestat de către profesori;
 nerespectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor; profesorii prin pregătirea lor la nivel psiho-pedagogic trebuie să cunoască personalitatea elevului pentru a adapta metodele de predare-învăţare la fiecare elev în parte;
lipsa de preocupare a unor cadre didactice pentru stimularea interesului faţă de învăţătură; în special în mediul rural, profesorii nu îşi manifestă interesul pentru procesul învăţării datorită faptului că salariile nu sunt pe măsura aşteptărilor și ei fiind nevoiți să aibă și activități agricole pentru a-și putea menține în echilibru material familia; majoritatea cadrelor didactice din mediul rural sunt suplinitori;
insuficienta pregătire profesională şi psiho-pedagogică a unor cadre didactice;
lipsa de profesionalism, manifestată fie prin severitatea profesorului (poate induce starea de teamă, anxietate a elevului), fie prin permisivitate reprezintă un factor ce poate influenţa abandonul şcolar sau contraversa prea multă bunăvoință din partea cadrului didactic;
lipsa dotărilor materiale în instituţiile de învăţământ, lipsa şcolilor la sate determină mulţi elevi ( cei care vin din Stejăreni) să parcurgă zilnic un drum lung până la o şcoală apropiată sau mai bine dotată;

Contextul social – în acest context putem vorbi de lipsa investiţiilor statului în domeniul educaţiei. O importantă influenţă negativă asupra percepţiei educaţiei o reprezintă mass-media, prin promovarea din ce în ce mai largă a celor neşcolarizaţi care au reuşit în viaţă prin noroc şi înzestrările de la natură. Pentru copii, aceştia reprezintă modele drept de urmat deoarece şcoala nu oferă aceleaşi perspective. Adeseori, cei care provin din mediul rural sunt stigmatizaţi în legătură cu mediul lor de provenienţă. La nivel naţional sunt elaborate programe care să susţină educaţia în mediul rural, însă puţine sunt puse în aplicare.

Factori de ordin socio-cultural sau religios – în această categorie se includ indicatorii care se referă la putere şi status social, cum ar fi de exemplu:apartenenţa etnică, apartenenţa la clasa socială, apartenenţa rasială, sexul (încă mai există concepţia conform căreia fetele nu au nevoie de o educaţie aprofundată, ele trebuind să se limiteze la rolul de casnică), apartenenţa la comunităţi de tip rural/urban etc. Toate aceste variabile au fost tratate ca variabile demografice, dar o dată cu preocupările de democratizare a educaţiei şcolare, s-a demonstrat că diferite grupuri dezavantajate social sunt discriminate atât în cadrul sistemului școlar cât şi pe piaţa muncii sau pe piaţa căsătoriilor.

Referitor la variabila sex, studiul nostru arată faptul că rata absenteismului şcolar este semnificativ mai mare în rândul fetelor, indiferent de starea materială a părinţilor. În mediul mai sărac, abandonul mai frecvent al fetelor se explică prin participarea acestora la realizarea activităţilor casnice, la îngrijirea fraţilor, la efectuarea unor activităţi aducătoare de venit. În mediul dezvoltat, abandonul şcolar al fetelor se caracterizează prin crizele specifice pubertăţii. [1]

În ceea ce priveşte tipul de relaţie între absenteismul şcolar şi mediul de provenienţă, rural/urban, se consemnează o rată mai mare a absenteismului şcolar în mediul rural, ceea ce se explică prin: distanţa mare domiciliu-şcoală, dublată de condiţii inadecvate de transport (navetă) lipsa de flexibilitate a orarelor şi structurii anului şcolar, care nu ţin cont de calendarul lucrărilor agricole, precum şi lipsa de opţiuni educative în cadrul şcolii.

Factori de ordin economic – studiile demonstrează că copii care trăiesc în familii sărace au şanse mai mici de a-şi însuși o educaţie şcolară completă. Statutul economic corelat cu abandonul şcolar este evaluat prin variabilele precum: gradul de instruire şi educaţia părinţilor; profesia tatălui; venitul familiei şi nivelul de viaţa al acestuia, anumite familii nu au resursele financiare necesare pentru a plăti rechizitele şcolare, taxele, transportul la școală, uniforma etc., alte familii îşi pot permite să plătească şcolarizarea copilului, dar aceasta presupune o reducere drastică a resurselor familiale, mai ales în situaţia în care elevul avea înainte responsabilităţi productive alături de părinţii săi.
Există elevi care trăiesc sentimente de frustrare legate de sărăcia lor, care se reflectă la şcoala în ţinuta vestimentară sau în lipsa pachetului cu mâncare pentru prânz. Unii dintre aceşti elevi îşi vor defini priorităţile în viaţă în funcţie de această stare de frustrare şi vor abandona şcoala.

Factori de ordin psihologic – aceștia se referă referitoare la reacţia fiecărui elev la apariţia insuccesului şcolar şi a conflictelor cu autorităţile şcolare. Etichetarea ca ‖elev slab‖ şi deprivarea de status reduc stima de sine a elevilor şi subminează încercarea lor de a-şi construi o identitate socială pozitivă. În aceste condiţii elevii care nu au resursele necesare pentru a se mobiliza în vederea depăşirii dificultăţilor, vor căuta să-şi satisfacă nevoia valorizare personală în afara şcolii, eventual prin abandon.

Factori de ordin pedagogic– vizează calitatea vieţii şcolare, pertinenţa conţinuturilor în raport cu trebuinţele de învăţare ale elevilor, caracteristicile procedurilor de evaluare şi ale orientării şcolare şi profesionale, deschiderea şcolii faţă de problemele comunităţii, stilul disciplinei şcolare,etc. Calitatea vieţii şcolare şi a educaţiei şcolare influenţează rata abandonului; evidenţele existente indică faptul că cele mai înalte rate de abandon şcolar le influenţează şcolile segregate, şcolile în care se pune un mare accent pe supraveghere şi testare.

Rezultatele proiectului sunt preconizate pentru termen scurt și termen lung, cu posibilitatea prelungirii și amplificării astfel de acțiuni de cercetare, dialog, promovare și informare.
Dintre rezultatele deja evidente pot fi menționate:
– S-a ridicat, 30-35%, gradul de implicare a elevilor, părinților, profesorilor, Inspectoratului de Poliție, experților acreditați, persoanelor terțe (solicitate) în depistarea comportamentului delicvent din comunitatea școlară și ridicarea la nivel de conștientizare a importanței factorilor educaționali în creșterea tinerii generații;
– S-a ridicat cu 10-15%, implicarea colaboratorului organelor de poliție în susținerea și soluționarea problemelor din comunitatea școlară;
– A scăzut cu 12-13% rata absenteismului în liceu
– A crescut cu 8-10 % rata încrederii populației – părinților, față de instituția educațională;
– În urma activităților desfășurate în cadrul proiectului s-a constatat că numărul absențelor a scăzut semnificativ de la 36275 în anul școlar 2019-2020 la 28200 în anul școlar 2020-2021, evident și procentul frecvenței a crescut de la 88,63% în anul școlar 2019-2020 la 96.10% în anul școlar 2020-2021.






Concluzii și recomandări

În cadrul studiului ne-am propus să adresăm aceleași întebări tuturor actorilor implicați pentru a ajunge la un adevăr privind absențele de la ore. Ne-am centrat pe elevi, punctând niște întrebări , la prima vedere, care nu au nimic cu tema noastră. Ca, de ex. Starea civilă a părinților sau Ce suprafață de gospodărie dețin și cât e prelucrată?Ce spațiu revine unui copil? Etc

Copiii au răspuns sincer la toate întrebările, din motiv că sondajele au fost anonime, nu au fost publicate nicăieri și evident noi, experții nu le-am influențat în nici un mod răspunsurile. Anterior nu am cunoscut pe nimeni din această instituție de învățământ. Întrebările indirecte ne au adus la aceleași concluzii practice ca și teoretice.
Discipline școlare la care întâlnesc greutăți

Cea mai mare bataie de cap elevii o au la matematică, apoi vine fizica, chimia, istoria etc.
Cauze:
a. bază slabă la obiectele în cauză
b. schimbul de profesori
c. dezvoltarea emisferelor creierului uman: emisfera stângă este dominantă.
Capacitatea de a opera logic, cititul, scrisul și vorbirea se datorează emisferei stângi. Ea este responsabilă de lucrul cu cifrele, raționamente, analiză, concepții etc. Emisfera stânga este „logică, rațională, matematică, aristotelică, științifică, calculată” [9]. Prin această emisferă percepțiile pot fi transformate în reprezentări logice, semantice și fonetice. Persoanele cu emisfera stângă dominantă preferă detaliile, lectura dicționarelor și vocabularelor, stabilesc cu ușurință relațiile de tip cauză-efect, doresc mereu să învețe ceva. Acești oameni iubesc matematica și știința, ordinea, siguranța, trăiesc după un orar strict, cu greu își schimbă obișnuințele. Sunt capabili de a-și structura ideile în fraze, comunică printr-un cod logico-analitic.

Emisfera dreaptă abordează holistic, creativ și imaginativ toate lucrurile și problemele, cu care se confruntă. Ea este locul gândirii și înțelegerii nonverbale, percepțiilor spațiale și recunoașterii formelor, fiind responsabilă de tonul și intonațiile vocii, imaginație, ritm, muzică, simțul culorilor. „Emisfera dreaptă este intuitivă, ilogică, irațională, poetică, platonică, imaginativă, romantică, mitică, religioasa”. Persoanele cu emisfera dreaptă dominantă sunt încrezătoare în forțele proprii, romantice, intuitive. Se gândesc mereu la prezent și viitor. Sunt atrașe de religie și filosofie.
Din studiile făcute în rândul elevilor Liceului Teoretic „Mitropolit Nestor Vornicescu” concluzionăm o mare majoritate sunt umaniști. Nu li se dau ușor disciplinele reale.
Pe parcursul pandemiei elevii au participat cu plăcere la studiul online la disciplinele:

Încă o diagramă ne demonstrează că, umaniștii au participat cu plăcere la orele online la limba română, unde și au demonstrat abilitățile de actorie, regie, montare etc

Întrebările legate de colaborarea cu părinții ne demonstrează că, elevii nu au atenția necesară. Părinții sunt antrenați în activități pentru întreținerea familiei acasă sau peste hotare, nu sunt capabili să ajute copiii, alcoolismul s.a Elevii mai mari trebuie să îngrijească de frățiorii mai mici, neavând timp de pregătire școlară normală. Nu au spațiu aparte, cum ar fi cameră, birou sau măcar o masă izolată de restul familiei pentru a-și face temele.
Situația epidimilogică a dus o destabilizare mare în sistemul de învățământ, elevii nefiind supravegheați de părinți, de multe ori absentau moral de la ore, unii adormeau, alții făceau altceva în loc să asculte lecția.
La întrebările cheie din sondaj (Ce condiții au elevii dvs în sălile de clasă?/Ce faceți, dacă elevul nu -i prgătit de ore?/Cât de informat sunteți despre sănătatea elevilor dvs?/În această perioadă de suspendare a cursurilor în format fizic, ati reușit să comunicați eficient cu elevii, părinții, diriginții?), profesorii au răspuns:

 Toţi respondenţii au afirmat că au condiţii bune de lucru în clasă;
 Profesorii se străduiesc să nu pună note insuficiente, să nu mustreze elevii în faţa clasei, au discuţii constructive cu elevii care nu însuşesc din prima materia predată;
 Diriginţii, în special, îşi cunosc foarte bine clasa în ceea ce priveşte sănătatea elevilor, cu excepţia profesorilor care au câte o oră la disciplinele opţionale
 În perioada de studiu de la distanţă comunicarea a fost eficientă între părinţi/elevi/profesori

La întrebarea Care ar fi recomandările dvs pentru a ajunge la rezultate pozitive cu contingentul elevilor care absentează mult profesorii respondenţi au oferit următoarele recomandări:
• Responsabilitate şi implicare maximă a părinţilor în nevoile şcolare, temele pentru acasă verificate, în cazul neîndeplinirii unele penalităţi
• Includerea a cât mai multe activităţi ludice
• Atragerea elevilor la diferite cercuri (gratis) pentru dezvoltarea personală şi profesională (temelie pentru diferite profesii)
• Diferite seminare de lucru, schimb de experiență cu profesori invitați din diferite domenii din țară și în format electronic cu cei din afară

Părinţii au nevoie să fie implicaţi în acţiuni de susţinere a efortului de reducere a absenteismului. Aceste acţiuni vor fi desfăşurate în strânsă legătură cu diriginții, APL, poliție.Rezultatele sondajului ne-au permis să elaborăm un set de recomandări pentru diminuarea absenteismului:
Revizuirea programelor şcolare în scopul menţinerii interesului elevilor faţă de lecţii
a. Dotarea tuturor claselor cu echipament modern în scopul eficientizării procesului educativ
b. Promovarea angajării în câmpul muncii a cadrelor didactice cu o pregătire profesională înaltă
c. Monitorizarea elevilor care absentează frecvent de la ore
d. Motivarea elevilor de a nu absenta de la ore, prin implicarea lor în diverse acţiuni socio-educative
e. Luarea legăturii cu familia/tutorele copilului care absentează frecvent de la ore, în scopul elucidării situaţiei
f. Parteneriat diriginte-psiholog şcolar în scopul alegerii programului sau activităţilor de intervenţie/ prevenţie şi aplicarea acestora în clasele de elevi cu nivel înalt al absenteismului(copii cu risc social sporit)
g. Implicarea părinţilor în viaţa social-morală şi educaţională a copiilor: asistare la ore; participare activă la şedinţele organizate în şcoli; participarea, alături de copii, la activităţi extra-curriculare; sprijinirea copilului în pregătirea temele pe acasă; comunicare eficientă cu copiii proprii
h. Desfăşurarea orelor informative pentru părinţi, pe diverse tematici, cum ar fi: „Consecinţele absenteismului şcolar‖, „Consecinţele abandonului şcolar‖, etc.
i. Suport psiho-emoţional familiilor social-vulnerabile, în scopul depăşirii situaţiilor psiho-traumatizante şi dificile legate de creşterea şi educaţia copiilor
j. Colaborare cu mass-media în scopul realizării emisiunilor educative pe tematici diverse
k. Monitorizarea familiilor cu risc social sporit şi includerea acestora în diverse programe de sprijin social
l. Parteneriat polițist – părinte – cadru didactic, în vederea prevenirii şi diminuării problematicii abandonului şcolar în comunitate
m. Parteneriat asistent social-polițist în vederea intervenției timpurii în familiile cu risc sporit de vulnerabilitate
n. Sesizarea din partea comunității în situații de vulnerabilitate socială a minorilor
o. Parteneriat cu diverși actori sociali: medicul de familie, polițistul, preotul,pedagogii, reprezentanți ai societății civile, în scopul desfășurării diverselor măsuri socio-educative, cu impact pozitiv asupra creșterii și dezvoltării armonioase a copiilor din comunitate.

Ce ține de APL, la fel venim cu recomandări:
a. elaborarea şi distribuirea instrucţiunilor metodice cu referire la prevenirea delincvenţei juvenile și a absenteismului școlar şi a materialelor de suport către diriginţi;
b. revizuirea fişelor de post a asistenţilor sociali prin descrierea clară a atribuţiilor în domeniul prevenirii comportamentuuli deviant în rândul minorilor;
c. motivarea specialiştilor din domeniul educaţiei, asistenţei sociale prin revizuirea politicii de salarizare şi motivare a personalului;
d. planificarea în bugetele locale a surselor financiare destinate pentru activităţile cu copii, inclusiv activităţi de prevenire a abandonului școlar;
e. completarea cadrului normativ cu identificarea unui mecanism de responsabilizare a primarilor, dar și a altor reprezentanți ai autorității tutelare, care nu îşi îndeplinesc obligaţiile cu referire la protecţia copiilor;
f. dotarea instituţiilor publice cu materiale necesare pentru a putea desfășura o serie de măsuri de prevenire a delincvenţei juvenile.
g. Crearea a mai multor Centre de zi, care să fie frecventate de copiii din comunitate, pentru a-și diversifica activitățile socio-educative și extra-curriculare

Concluzie. Luând în considerare cele expuse cu referire la necesitatea colaborării tuturor factorilor pentru prevenirea și eradicarea absenteismului școlar venim cu rugămintea de consiliere psihologică a tututror elevilor care absentează și cu venirea recomandărilor individuale în scopul diminuării absenteismului şcolar. Recomandarea va fi utilă în şcolile din ţara noastră.

2 Absenteismul Școlar

Note bibliografice
1. Bîrsan C., Lungu A. Abandonul școlar – efect al insuccesului școlar – studiu de cercetare. Sălaj, 2007.
2. Ceauşu, V., Cunoaşterea psihologică şi condiţia incertitudinii, Bucureşti, Editura Militară, 1978.
3. Cosmovici, A., Metode de investigare a personalităţii, Bucureşti, Editura Academiei, 1980.
4. Gnajez W.J. The Psycology of Discipline in the Classroom, New York: Maccmillan Publishing Co. Inc., 1968.
5. Golu, M., Bazele psihologiei generale, Bucureşti, Editura Universitară, 2002.
6. Osterrieth P. Copilul şi familia. Bucureşti: Editura Didactica şi Pedagogica, 1973.
7. Radu, I. (coord.), Introducere în psihologia contemporană, ClujNapoca, Editura Sincron, 1991.
8. Zlate, M., Introducere în psihologie, Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa“ S.R.L. 1994.
9. http://www.e-psiho.row

Debutul anchetelor, începem cu APL Lozova

Expertul Luminița Buracinschi la Primăria Lozova

Expertul Ivan Moroz, echipat pentru interviuri cu elevii în cadrul LT ”Nestor Vornicescu”

În dialog cu profesorii liceului, expert Luminița Buracinschi

Intervievarea familiilor

În drum spre Stejăreni, localitate din care copiii merg la liceu în Lozova

Anchetarea elevilor, expert Dorin Lozovanu

La grădinița de la Stejăreni

Galerie